Secretele Corintului - Partea a treia

Marie Curie spunea: ”Nu trebuie sa-ti fie frica de nimic in viata. Trebuie doar sa intelegi.”

Dar cum intelegem noi? Ce structuri intervin in intelegerea vietii, a lumii, a propriilor simturi? Cum putem percepe noi viata? Cum o putem descifra?

Ei bine, sistemul nervos impreuna cu analizatorii sunt structurile anatomice care ne fac sa ne dam seama de frumusetea vietii, de culoriile vii pe care le vedem intr-un film, intr-o gradina, intr-o zi prin centrul orasului, de notele muzicale ritmate pe care le auzim in timp ce ne savuram cafeaua la terasa din colt, de mirosul puternic al parfumurilor persoanelor care se intersecteaza cu itinerariul nostru cotidian, de gustul inghetatei italienesti servite in mijlocul strazii, de emotia aceea unica pe care o resimtim la strangerea de mana a unei persoane necunoscute, dar care urmeaza sa faca parte din viata noastra si nu in ultimul rand, de mentinerea echilibrului atunci cand ne dam in masinutele ciocnitoare - adevarate amintiri vii ale copilariei.

Astazi va voi prezenta detaliile ascunse in acest capitol minunat.

TEXT PAG. 38

”Segmentul periferic (receptorul) este o formatiune specializata, care poate percepe o anumita forma de energie...”!!! Nu orice forma de energie! Nu toate formele de energie!!! Atentie!

Fig. 42

Un desen destul de ambiguu, din care nu stii ce sa mai interpretezi fiindca este in contradictie cu unele grile care considera ca hipodermul nu are terminatii nervoase libere, desi acestea trec prin el. Cred ca in grile se ia asa fiindca dupa textul incomplet din manual, aceste TNL doar trec prin stratul de adipocite, dar nu se si distribuie la nivelul lor.

De aici observam urmatoarele:

1. Muschiul erector al firului de par nu se insera perpendicular pe stratul papilar al dermului, ci oblic.

2. Corpusculii Ruffini sunt distribuiti pe langa glomerulii glandelor sudoripare.

3. Glandele sebacee se distribuie in jurul firului de par, nu la baza acestuia, ci inspre dermul papilar.

4. Corpusculii Vater-Pacini au un aspect ovalar cu discuri concentice la interior.

Fig. 43

Din acest desen este foarte important sa stiti cum se distribuie fibrele nervoase la nivelul fusului muscular, asadar:

• FIbrele senzitive in floare se distribuie la periferia fibrelor cu lant nuclear (sau spre periferia, in portiunea intermediara a acestora - asa am gasit in unele grile, iarasi, o intreaga controversa);

• Fibrele senzitive anulospirale se distribuie la nivelul sacului fibrelor cu sac nuclear;

• Fibrele motorii gamma se distribuie la nivelul fibrelor intrafusale cu lant nuclear, la periferia acestora.

De asemenea, putem observa ca nucleii fibrelor cu lant nuclear sunt ovalari, alungiti, iar cei din fibrele cu sac nuclear sunt rotunzi.

TEXT PAG. 41

Mecanismul sensibilitatii kinestezice presupune contractia fibrelor extrafusale care automat determina si contractia fibrelor intrafusale astfel incat sensiblitatea kinestezica sa fie condusa la centrii superiori care vor regla prin intermediul componentei motorii contractia musculara astfel incat sa se evite rupturi sau intinderi musculare.

Fig. 44

1. STL si STA se unesc inainte sa ajunga la nivelul bulbului, sensibilitatea condusa de acestea se proiecteaza lateral pe cortex.

2. Lemniscul medial este mai gros decat STL si STA.

3. Lemniscul medial se proiecteaza tot lateral pe scoarta cerebrala.

Fig. 45

1. Celulele mitrale sunt multipolare si au forma stelata;

2. La interiorul etmoidului se gaseste tesut osos spongios;

3. Neuronii bipolari sunt fusiformi;

4. Epitelilul columnar este pseudostratificat (nucleii celulelor sunt dispusi la inaltimi diferite, dand impresia de mai multe straturi).

5. Nu confundati mucoasa nazala cu cea olfactiva!!! Mucoasa nazala este reprezentata strict de stratul de mucus, in timp ce cea olfactiva este alcatuita si din epiteliul columnar si celulele bipolare.

6. Dendrita neuronului bipolar prezinta cili la capatul terminal.

TEXT PAG. 42

Un nerv olfactiv este alcatuit din 10-20 de axoni ai celulelor bipolare!

Fig. 43

• Papila circumvalata e alcatuita din straturi concentrice.

• Celulele de sustinere dintre mugurii gustativi sunt pavimentoase.

• Cilul gustativ e echivalent cu microvilul in acest caz.

• Receptorul gustativ este mugurele!!! Nu papila, nu cilul, nu protoneuronul!

• Fata dorsala a limbii prezinta papilele gustative!!! Uitati aici o imagine care ilustreaza mai bine ceea ce vreau sa spun:

TEXT PAG.43

• Deutoneuronii analizatorului gustativ se incruciseaza inainte sa ajunga la talamus.

• Au fost identificati cel putin 13 receptori chimici in celulele gustative.

• ”Substantele chimice se leaga de molecule proteice receptoare...” (PROTEICE!!! nu glucidice, lipidice, etc)

TEXT PAG. 44

• Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator.

• Globul ocular are aproximativ forma sferica. Atentie la aceste exprimari!

• Artera intra, nervul optic iese!!!!

• Pupila nu face parte din mediile refringente.

Fig. 48

• Tendoanele muschiului drept superior si muschiului drept inferior se insera pe sclerotica in dreptul orei serrata.

Fig. 49

Aici este foarte important sa stiti ordinea straturilor si conexiunile sinaptice dintre acestea, precum si tipul sinapselor.

1. Celulele multipolare fac sinapsa cu celulele amacrine - celule unipolare (sianpsa axosomatica);

2. Celulele multipolare fac sinapsa cu celulele bipolare (sinapsa axodendritica)

3. Celulele orizontale fac sinapsa cu celulele cu conuri si bastonase (sinapsa axodendritica);

4. Membrana limitanta interna, fibrele nervului optic, membrana limitanta externa si stratul pigmentar sunt straturi acelulare!!! (4 la numar).

5. Lumina strabate toate straturile retinei pana ajunge la celulele receptoare, unde este transformata in potential receptor si este transmis succesiv celorlalte straturi retiniene in ordinea: bastonase-conuri-orizontale-bipolare-amacrine-multipolare-fibrele nervului optic.

TEXT PAG. 46

Sinapsa celulelor orizontale cu celulele receptoare este o sinapsa chimica neuroneuronala.

TEXT PAG. 47

• 8% din populatia masculina sufera de daltonism!!! (nu din populatia lumii, nu din populatia feminina).

• Aria vizuala se intinde mai ales pe fata mediala a lobilor occipitali, deci nu numai aici, ci si pe fata laterala a acestora, dar in special pe fata mediala.

• Aria vizuala primara ocupa regiunea POSTERIOARA a lobului occipital.

Fig. 51

Observam urmatoarele:

1. Din tracturile optice se desprind niste colaterale care ajung la coliculul superior din mezencefal, dar acest nivel nu reprezinta o statie sinaptica pentru calea optica.

2. Radiatiile optice sunt eferentele care pornesc din corpii geniculati laterali si ajung la lobul occipital! Radiatiile optice nu sunt razele de lumina!!!

Pentu Fig. 52 va voi atasa o schema:

Asadar, potentialul receptor care provine din lumina receptionata din:

• campul vizual drept va se va transmite atat prin tractul optic stang, cat si prin cel drept;

• campul vizual stang se va transmite atat prin tractul optic drept, cat si prin cel stang;

• campul monocular stang al ochiului stang se va transmite prin tractul optic drept;

• campul monocular drept al ochiului stang se va transmite prin tractul optic stang;

• campul monocular stang al ochiului drept se va transmite prin tractul optic drept;

• campul monocular drept al ochiului drept se va transmite prin tractul optic stang.

TEXT PAG. 49

1. Analizatorul vestibular are legatura doar cu urechea interna!

2. Muschii ciocanelului si al scaritei regleaza intensitatea undei sonore!

Fig. 53

1. Se gasete tesut adipos la interiorul pavilionului urechii.

2. Vestibularul este situat superior de cohlear, deci are raport de inferioritate cu acesta.

3. Nervul cohlear este mai gros decat vestibularul.

4. Fereastra ovala este situata superior de cea rotunda.

Fig. 54

1. Dendritele protoneuronului strabat lama osoasa ca sa ajunga la celulele receptoare.

2. Ganglionul Corti se afla in columela.

3. Se gaseste tesut pavimentos la nivelul rampei timpanice, vestibulare dar si la nivelul canalului cohlear.

4. Celulele ciliate (receptoare) sunt piriforme.

5. Celulele de sustinere sunt cubice.

Pentru proprietatile fundamentale al undelor sonore va sugerez sa va faceti niste acronime ca sa nu le incurcati. (de exemplu: IF , IA, VAS)

Fig. 55

Esential din aceasta imagine este sa realizatii faptul ca auzul este un simt care se proiecteaza bilateral la nivelul emisferelor.

Incerc sa va explic putin traseul acestor neuroni:

1. Protoneuronii fac sinapsa la nivelul nucleilor cohleari ventral si dorsal din punte.

2. Deutoneuroii care pornesc din nucleul cohlear ventral se incruciseaza si ajung la nivelul nucleului corpului trapezoidal (acela de langa linia unde scrie 6) si fac sinapsa acolo. Al treilea neuron care porneste de la nivelul acesta, ajunge la coliculul inferior unde face sinapsa. Ulterior sinapsand la nivelul corpului geniculat medial si proiectandu-se lateral pe emisfere.

3. Deutoneuronii care pornesc din nucleul cohlear dorsal: unul se incruciseaza si strabate nucleul corpului trapezoidal fara sa faca sinapsa, ulterior avand acelasi traseu precum cel descris mai sus; iar celalalt ajunge direct la coliculul inferior si apoi la corpul geniculat medial de aceeasi parte, proiectandu-se lateral pe emisfera. Desi pe desen apare, in grile nu se considera neuronul de la nivelul nucleului corpului trapezoidal! Deci al treilea neuron al caii acustice este cel de la nivelul coliculului inferior.

Despre analizatorul vestibular nu am nimic de adaugat.

Continuam data viitoare cu sistemul endocrin... Sa aveti spor la invatat!