Secretele Corintului - Partea a doua

Continuam cu sistemul nervos, un capitol vast, extrem de important, cel mai frumos si logic, dupa parerea mea. Aici sunt sigura ca voi uita multe detalii, dar voi actualiza mereu, va promit! Va multumesc pentru toata sustinerea si sper sa va ajut cat pot in continuare! Without further ado, let's go ahead!

MENTIONEZ CA AM ADAUGAT SI NISTE INFORMATII SUPLIMENTARE CARE VA POT AJUTA, DAR SI UNELE DENUMIRI CARE SUNT UTILE DOAR PENTRU AMATORII CARE VOR SA STIE MAI MULTE DECAT CEEA CE ESTE IN MANUAL :)

TEXT PAG. 13.

Sistemul nervos are rol in reglarea musculaturii si a glandelor secretorii, nu asupra metabolismului (doar indirect prin intermediul sistemului endocrin asupra acestuia).

Fig. 11.

Neuronii care pornesc din ganglionii spinali sunt pseudounipolari.

Aici se observa:

1. Atat axonul, cat si dendrita sunt mielinizate;

2. Colaterala axonica este mielinizata și poate sa faca sinapsa (acest lucru se pate observa la desenul de la pagina 16)

TEXT PAG. 14.

• Neuronii se pot clasifica in intercalari, nu nervii!!!

• ”Majoritatea neuronilor au dendrite ” (text partea dreapta sus) cu exceptia celor unipolari (celulele cu conuri si bastoase) care au o prelungire axonica!

• Butonul terminal contine: vezicule cu mediator chimic, mitocondrii si neurofibrile!!! Nu contine ribozomi!!!

TEXT PAG. 17.

Rene Descartes a fost matematician si filosof, nu chimist sau altceva!!! (Am gasit grila, nu glumesc).

Fig. 15.

1. Mediatorul chimic trece in fanta sinaptica prin exocitoza;

2. Mediatorul chimic poate sa ajunga din fanta sinaptica la membrana postsinaptica unde se leaga de un receptor din structura acesteia determinand un raspuns celular.

Fig. 16.

1. Se observa teaca de mielina prezenta la nivelul dendritelor si a axonului (desenata cu albastru);

2. Neuronul intercalar este multipolar avand o forma stelata!

TEXT PAG. 18.

Efectorii sunt reprezentati de muschii striati, muschii netezi si glandele exocrine! (nu endocrine... desi, exista o exceptie: medulosuprarenala, dar aceasta este considerata in acest un caz ganglion fara prelungiri). In realitate, lucrurile stau altfel, exista multe argumente contra acestei afirmatii din manual, insa trebuie retinut exact asa.

TEXT PAG. 19.

• Coada de cal este formata din filum terminale si nervii lombari si sacrali! Conul nu apartine de aceasta.

• In grosimea celei de-a treia foite meningeale (pia mater) se afla doar vase arteriale! Nu se mentioneaza si cele venoase!

• Longitudinal, substanta cenusie se afla dispusa sub forma de coloane;

• Transversal, substanta cenusie se afla dispusa sub forma de coarne.

• Substanta reticulata este formata din neuroni dispusi in retea, deci are pericarioni; de asemenea, se afla de-a lungul intregii maduve, fiind dispusa de-a lungul canalului ependimar. (canal forma de nevroglii).

Fig. 18.

1. Corpul vertebral are la interior tesut osos spongios.

2. Si la nivelul arcului vertebral se gaseste tesut osos spongios.

3. Trunchiul nervului spinal este invelit de dura mater si de arahnoida.

4. Trunchiul nervului spinal trece anterior de pediculul vetrebral.

5. In canalul rahidian exista tesut adipos cu rol in protejarea maduvei.

Fig. 19.

Tin neaparat sa evidentiez localizarea comisurii albe anterioare a maduvei spinarii... (unde este incercuit); in grile apar intrebari, dar in manual nu apare pe nicaieri (sau nu am vazut eu).

Fig. 20.

1. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la picior (fasciculul gracilis, fiindca cuneatul nu ajunge acolo) se proiecteaza medial la nivelul emisferelor cerebrale.

2. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la mana (fasciculul cuneat) se proiecteaza lateral la nivelul emisferelor cerebrale.

3. Sensibilitatea termica si dureroasa de la picior (STL) se proiecteaza medial la nivelul emisferelor cerebrale.

4. Sensibilitatea termica si dureroasa de la mana (STL) se proiecteaza lateral la nivelul emisferelor cerebrale.

TEXT PAG. 22.

Faciculul piramidal incrusisat (75% din fasc. piramidal) este mai gros decat cel direct (25% din fasc. piramidal.)

Fig. 21.

1. Fasciculul piramidal incrucisat are decusatia la nivelul bulbului (decusatie piramidala).

2. Fasciculul piramidal direct are decusatia la nivelul maduvei spinarii.

3. Fasciculul rubrospinal se incruciseaza la nivelul mezencefalului.

Fig. 22.

Tot ce va pot spune aici este sa memorati vizual acest desen! Eu l-am desenat de vreo cateva ori ca sa-l pot retine. Trebuie sa stiti localizarea fiecarui fascicul, dar si raporturile dintre acestea...

Va inserez aici si alta imagine care pe mine m-a ajutat:

Fig. 23.

Observam aici urmatoarele:

1. Doar tibia se articuleaza cu rotula, nu si fibula.

2. Reflexul miotatic se manifesta printr-o extensie.

3. Ligamentul rotulian se insera pe tibie.

Fig. 24.

1. Bicepsul are insertia pe radius si doua origini pe procesul coracoid al omoplatului si pe un tubercul situat deasupra cavitatii glenoidale a scapulei.

2. Tricepsul are insertia pe ulna si trei origini, dintre care una se prinde pe omoplat.

3. Reflexele nociceptive se manifesta prin flexarea membrului respectiv.

Aici se observa care este procesul coracoid

si care este cavitatea glenoida .

TEXT PAG. 25.

• Reflexele vegetative sunt polisinaptice, precum si reflexul de mers si cele nociceptive!

• In maduva spinarii se inchid doar reflexe cardioacceleratoare! NU si cardioinhibitoare!

De asemenea am intalnit prin carti si o grila din lucrarea practica de la pagina aceasta, care ne prezinta legile lui Pfluger. Chiar daca nu intra in programa, am considerat ca nu e rau daca le retin si pe acestea (Am folosit o metoda invatata de la doamna profesoara, asadar, tin sa-i multumesc pentru tot pe aceasta cale):

„LUSIG”

• L = LOCALIZARE (flexia labei piciorului);

• U = UNILATERALITATE (flexia intregului membru);

• S = SIMETRIE (flexia ambelor membre);

• I = IRADIERE (flexia tuturor extremitatilor);

• G = GENERALIZARE (convulsii generalizate la nivelul membrelor si trunchiului).

Fig. 25.

1. Fibrele motorii ale trigemenului sunt mai subtiri decat cele senzitive (logic, avem 2 ramuri senzitive si una mixta, normal ca fibrele senzitive sunt mai numeroase decat cele motorii); de asemenea, fibrele motorii sunt dispuse medial fata de cele senzitive (deci au raport de lateralitate cu acestea).

2. Trigemenii sunt delimitati lateral de catre pedunculii cerebelosi mijlocii.

3. La nivelul santului bulbopontin, dinspre medial spre lateral avem originile aparente ale nervilor abducens, nervilor faciali si nervilor vestibulocohleari (acusticovestibulari).

4. Nervii abuducens au raport de inferioritate cu piramidele bulbare.

5. La nivelul santului retroolivar, dinspre superior spre inferior se gasesc originile aparente ale nervilor glosofaringieni, vagi si accesori. (Retine raporturile dintre acestia; spre exemplu: Nervul vag are raport de superioritate cu nervul glosofaringian si raport de inferioritate cu nervul accesor). Acesti nervi delimiteaza lateral olivele bulbare.

6. OBSERVATIE: Daca in grile se vorbeste despre nervii cranieni, nu uitati ca nervul spinal este accesorul!!!

7. La nivelul santului preolivar se dispune originea aparenta a nervului hipoglos (care are fibre numeroase si delimiteaza lateral piramidele bulbare).

Am sa va inserez aici si o imagnie unde vreau sa evidentiez originea aparenta a nervului trohlear (asa-zisul nerv patetic :)) ) - sub lama cvadrigemina.

Fig. 26.

Se observa:

1. O cavitate pneumatica in osul frontal (sinusul frontal).

2. O formatiune inelara cartilaginoasa prinsa de osul frontal - aici muschiul oblic superior isi schimba directia; acesta se insera pe sclerotica profund fata de muschiul drept superior.

3. Muschiul oblic inferior se insera superficial fata de muschiul drept inferior.

4. Nervul optic este ”infasurat” in muschi care prezinta la nivelul foramenului optic o formatiune tendinoasa circulara (inelul tendinos al lui Zinn).

5. Muschiul drept intern se insera pe fata mediala a scleroticii, iar cel extern pe fata laterala.

Fig. 27

1. In primul rand, aici observam localizarea ganglionului trigeminal (Gasser) la baza craniului, deasupra articulatiei temporo-mandibulare.

2. Articulatia temporo-mandibulara se afla anterior de conductul auditiv extern.

3. Se observa un orificiu in dreptul celui de-al doilea premolar inferior - fosa mentoniera (prin care trece o ramificatie din ramura mandibulara trigeminala).

Acum despre ramurile nervului:

• Ramura oftalmica (senzitiva) se distribuie la: muschiul frontal, glanda lacrimala, 1/2 sclerotica superioara, musculatura din partea superioara a fetei, regiunea anterioara a mucoasei nazale;

• Ramura maxilara (senzitiva) se distribuie la: musculatura extrinseca a ochiului, 1/2 inferioara a scleroticii, musculatura din partea mijlocie a fetei, dintii superiori, regiunea posterioara a mucoasei nazale;

• Ramura mandibulara (mixta) se distribuie la musculatura din partea inferioara a fetei, limba, dintii inferiori (Asupra musculaturii se ramifica atat ramurile senzitive, cat si ramurile motorii care intervin in reflexul masticator - asa se deduce din acest manual, in realitate, este foarte probabil ca doar ramura mandibulara sa prezinte fibre propioceptive pentru muschii masticatori).

Fig. 28

Observam urmatoarele:

1. Se gaseste tesut adipos la nivelul zonelor temporale si frontale.

2. Nervul facial se distribuie la muschiul orbicular (acesta inchide pleoapa, in timp ce ridicatorul pleoapei - inervat de oculomotor - o deschide ).

3. Facialul se distribuie si in partea anterioara a zonei cervicale.

4. Se observa aponevroza epicraniala (galea aponeurotica) care acopera oasele parietale (acestea nu au muschi).

5. Se observa insertia sternocleidomastoidianului pe mastoida (fata laterala a acesteia).

Fig. 29

1. Nervul glosofaringian se distribuie la nivelul arterei carotide (aici se gasesc chemoreceptorii care intervin in reglarea respiratiei).

2. Treimea superioara a esofagului are musculatura striata.

Fig. 30

1. Nervul vag se distribuie si la tegumentul pavilionului urechii.

2. Vagul trece lateral de carotida dreapta si medial de carotida si jugulara stanga.

3. Vagul trece deasupra carjei aortice.

4. Vagul inerveaza doar lobul superior și pe cel mijlociu al plamanului stang si lobul superior al plamanului drept. (cel putin, asa se vede in acest desen)

Fig. 31

• Ramurile accesorului care se distribuie la muschiul trapez trec profund de sternocleidomastoidian.

Fig. 32

1. Lobii floculonodulari sunt situati anterior fata de neocerebel;

2. Lobii anteriori (paleocerebelul) sunt situati superior fata de arhicerebel.

Fig.33

1. Anterior de hipofiza si de puntea lui Varolio se gaseste sinusul sfenoidal.

2. Hipotalamusul se afla inferior si anterior de talamus.

3. Corpul calos se afla superior de talamus si epifiza.

4. Intre cerebel si emisferele cerebrale se observa sinusul drept (acel triunghi albastru).

Am sa inserez aici o imagine care pe mine m-a ajutat sa inteleg mai bine structura fetei bazale a emisferelor cerebrale:

Fig. 36

1. Prin intermediul orificiului interventricular (Monro) ventriculul cerebral (1 sau 2) se deschide la nivelul ventriculului 3.

2. La nivelul ventriculului 3 se deschid trei orificii (cele interventriculare) si apeductul mezencefalic (Sylvius).

3. Ventriculul 4 (delimitat de bulb, punte si cerebel) se continua la nivel medular cu canalul ependimar.

4. Ventriculele contin lichid cefalorahidian.

Fig. 37

1. Se observa conexiunea dintre tracturile olfactive si hipocamp.

2. Corpul calos este dispus superior de fornix.

TEXT PAG. 31

Reflexele conditionate = APDR (asociere, precesiune, dominanta, repetare)!!!

Fig. 39

Foarte important in aceasta imagine este sesizarea faptului ca la nivelul contactului nervilor cu medulosuprarenala (MSR) se elibereaza acetilcolina , MSR fiind considerata un ganglion fara prelungiri.

Despre tabelul de la pagina 35 trebuie sa va spun ca pentru admiterea la UMFCD trebuie sa faceti diferenta dintre ”creste” si ”stimuleaza”; dintre ”scade” si ”inhiba”!!!

De asemenea, chiar daca in text ni se spune ca unele organe nu prezinta inervatie PS, in grile trebuie sa luati efectele din tabel ca si corecte!

Fig. 41

Legenda:

• Linia continua = fibre preganglionare;

• Linia continua = fibre postganglionare (dupa ce fac sinapsa la nivelul ganglionilor);

• Rosu = SNVS;

• Albastru = SNVPV;

• M.S. = maduva spinarii.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC

• M.S. T1-T4 = fibre pregg. - ggl. laterovertebral - fibre postggl. :

-m. intrinseci ochi;

-gl. lacrimala;

-mucoasa nazala;

-gl. salivare;

-plamani;

-inima.

• M.S. T5-T9 = fibe preggl. - ggl. laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. celiac - fibre postggl. :

-ficat;

-vezica biliara;

-splina;

-stomac;

-pancreas;

-intestin subtire.

EXCEPTIE: M.S. T5-T9 = fibre preggl. - ggl. laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. celiac - fibre preggl. - MSR (ggl. intramural);

• M.S. T10-T11 = fibre preggl - ggl. laterovertebrali - ggl. celiac (pentru rinichi) sau ggl. mezenteric superior - fibre postggl. :

-rinichi;

-intestin subtire;

-intestin gros.

Observatie! Fibrele care inerveaza rinichiul fac sinapsa in ggl. celiac, dar apartin micului nerv splahnic.

• M.S. L1-L2 = fibre preggl. - ggl, laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. mezenteric inferior - fibre postggl. :

-rect;

-colon;

-vezica urinara;

-organe genitale.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC

• Nucleii vegetativi ai oculomotorului, facialului, glosofaringianului = fibre preggl. - ggl. juxtavisceral - fibre postggl. :

-m. intrinseci ochi;

-gl. lacrimala;

-mucoasa nazala;

-gl. salivare.

• Nucleul vegetativ al vagului = fibre preggl. - ggl intramurali:

-inima;

-plamani;

-ficat;

-vezica biliara;

-splina;

-stomac;

-pancreas;

-intestin subtire;

-intestin gros;

-rinichi.

• M.S. S2-S4 = fibre preggl. - ggl. intramurali:

-rect;

-colon sigmoid;

-vezia urinara;

-organe genitale.

Daca imi mai aduc aminte alte detalii fac update... Pe curand! :)))